Cateva precizari despre conceptul de normalitate, asa cum il vad eu

In opinia mea, oamenii vad conceptul de normalitateca luand trei forme si anume:

1. Forma majoritatii.Majoritatea decide ce este normal si ce nu este.
Exemplu: intr-un cartier 500 de oameni asculta manele si 5 asculta alte genuri muzicale (cu acceptiunea oarecum absurda ca primul numit s-ar incadra in categoria aceasta).

2. Normalitatea poate fi constituita din absolut orice, cu doua conditii:
a. sa nu ranesti pe nimeni cu nimic sub nicio forma
b. sa fii constient de ceea ce faci

3. O medie intre ceea ce crezi si ceea ce fac ceilalti.Adica un fel de "nici ca mine, dar nici ca restul, undeva intre este normalitatea"

Singura forma pe care o agreez este cea de-a doua, insa problema este constituita de numarul urias al celor ce ar sustine celelalte doua forme.In opinia mea cei ce ar vedea normalitatea ca incluzandu-i pe ceilalti nu sunt independenti.Unii au o anumita obsesie, aceea de a fi normali, de a fi precum ceilalti (insa ceea ce nu inteleg ei sau poate inteleg dar se tem de acest gand este ca normalitatea nu este data de majoritate).Atata timp cat nu ranesc pe nimeni prin ceea ce fac si sunt constienti de faptele lor, intra in normalitate.Daca am stabili normalitatea in functie de majoritate, ar trebui sa spunem ca nu Bacovia, Noica, Liiceanu si Plesu sunt normali, ci mai degraba Adrian Copilul nush-ce-mare-talent si Liviu Salam-nu-stiu-de-care.
Spuneam ca sufera de o anumita dependenta aceia care se raporteaza la ceilalti cand se intreaba daca sunt sau nu normali, si asta pentru ca nu isi gasesc echilibrul in gandurile si actiunile lor daca acestea sunt solitare (i mean daca mai sunt aplicate de nimeni altcineva) si cauta sa isi gaseasca un echilibru prin ceilalti, considerand ca astfel au "viza" de a fi normali.
Daca toti marii oameni de stiinta (filozofi, psihologi, scriitori, inventatori etc.) s-ar fi raportat la ceilalti, acum am fi fost cu mult sub ceea ce suntem dpdv al stiintei.Sfatul meu pentru oricine ar avea nevoie de el este: fa cum simti, dar gandeste-te la ceea ce faci.Daca analizezi si ajungi la concluzia ca este in regula si ca nu ranesti pe nimeni cu nimic, este suficient pentru incadrarea in normalitate.